Room with no.15 [Noko room]

Tanara palida statea pe patul mare acoperit cu matase alba . Privea peretii in timp ce in mana tinea o bricheta . Ochii ei caprui isi indreptara privirile inspre masuta cea mica .
-" De obicei le lasa acolo.."

-Tot fumezi Noko? Raspunse aceasta stand pe pervazul geamului si privind tavanul.

-Calyope , am o usa in care se bate de obicei.zise ea cu un mic aer de ironism , insa ma bucur sa te vad si da , inca mai fumez

-Eh, am omis usa si eu am bucur sa te vad dar nu stiu cat te vei mai bucura sa ma vezi dupa ce iti voi aduce ultimul cuvant al cavalerilor

-Sunt pregatita , te ascult .Adu-ti aminte ca sunt destul de tare in lucruri "socante",deci da-i drumul !

-Nu ai fost admisa, spuse fata uitandu-se cu coada ochiului la ea

-Putin cam prea normal . Nu conteaza , deci vrei sa te servesc cu ceva?

Calyope ofta
-Nu multumesc, incerc sa ma las de "arsenic" spuse privind-o mustrator

-Ce conteaza? Faci cum vrei.Dar nu te-am mai vazut de ceva timp.

-Da, pai sti cum e, cazurile vin lanti sunt multe lumi si acum cavaleri phoenix, cine stie poate maine ma trezesc printre dragoni

-Dar nu te-ai gandit ca toata aceste responsabilitati te vor duce la auto-distrugere?

-Deja nu mai conteaza, si sti asta, spuse fata plictisita

-M-ai iertat ? am intrebat eu aprinzandu-mi ultima tigara pe care o aveam sau care eu o credeam ultima din viata

-Da, raspunse aceasta indiferenta

-" Am ajuns sa imi cer iertare ?Sau ...am ajuns sa gresesc?"
In clipa aceea ochii mei o privira ,invadati de dorinta de a clipi dureros .Si o priveam ,stateam acolo pe marginea patului si o priveam . Si atat de brusc linistea aceea dureroasa se intrerupse din cauza acelui casetotofon al meu care se porni singur lasand muzica viorii sa cante.

-Inca nu de lasi de Bach? Intreba fata aprinzandu-si o tigara

-Da,as putea zice si asa . Insa incerc sa ma abtin . Dar tu ? Pianul acela mare inca te mai obsedeaza ca narcoticele?

-Muzica e parte din mine si da m-ai molipsit cu Bach

-Nu e vina mea .Ci a ta ca o asculti mereu si mereu .Oricum de la tine am inceput eu sa fiu melancolica .
"Si de la el.."

-Erai dinainte sa ma cunosti pe mine

-Poate .se auzi vocea mea umpic mai groasa in timp ce fumul vanat se mula pe langa mobilier si il stapanea

-Poate ai reusi sa ma intrigi daca nu ti-as fi stiut deja dosarul, sa nu uitam ca ai fost inchisa si ti-au trebuit antidepresive si asta cu doi ani inainte sa ma cunosti pe mine

-In dosarul ala al vostru scrie chiar tot ? Si motivul pentru care eram tratata ? am intrebat eu zambindu-i

-Mh da scrie, insa nu imi amintesc prea bine de ce, raspunse fata zambind subtire

-Dar nu va prea pasa se pare .Nici nu am nevoie sa va pese fiindca voi continua sa ma auto-distrug .Dar da ,pe voi nu va intereseaza ce se intampla cu persoanele din jurul vostru.