Bulevardul nr34

Calyope mergea incet, agonic din cauza tocurilor inalte. Injura in mintea sa cand isi vazu servieta
"Daca intarzie il omor, incet, cu pila de unghi!"

Roran astepta sprijinit de un perete, cu gluga hanoracului verde inchis trasa peste cap.
Ii auzi tocurile, ridicandu-si privirea.

-Deci, pot sti pentru ce naiba m-ai luat de la birou ?! Intreba aceasta furioasa pana peste cap, simtind cum sangele i pulseaza in gambele usor umflate

Roran fixa cu privirea servieta ei.
- Mi-am lasat un pergament de rune in biroul tau, si se pare ca acum se afla in servieta ta.
Zise sec adumecand puternic.

-Pentru un pergament? Fata fetei se schimonosi in ceva realmente nebunesc si incepu sa tremure
=PENTRU UN NENOROCIT DE PERG?AMENT!? tipa furioasa la maximum

Roran o privi cu un calm usor distant.
- Da, pentru un nenorocit de pergament.
Aproba el pe un ton neutru.

-Ar trebui sa te tai cu pila, de la piciaore in sus! Marai aceasta
-In fine hai sa ne asezam jos, pentru ca ma omoara tocurile!

Roran zambi la auzul enuntului cu pila de unghii.
Se uita in jur, ochind o cafenea.
I-o indica fetei mergand taraganat inspre ea.

Calyope zambi tacuta si deschise usa cafenelei, ochi o amsa retrasa langa geam si il ghida pe baiat dupa ea acolo

Roran se aseza la masa, cu o umbra traverandu-i rapid chipul.
"Sper ca nu a avut timp sa traduca tot papirusul."

-Mh de ce nu ne-ai spus c apractici magia neagra,? intreba aceasta intinzandu-i pergamentul\

Roran o privi sumbru.
- Nu era o informatie trecuta in fisa.
Zise sec luand pergamentul si acunzandu-i in buzunarul interior al hanoracului.

-ar fi trebuit trecuta totusi, rapsunse calma fata

Roran isi relua tonul usor fals.
- Nu era precizat in fisa ca trebuie sa spun asta. Deci nu am spus-o.

Calyope i lua mana intra sa
-Corect, scuze

Roran isi fixa o clipa privirea asupra mainii ei.
"O fi un joc sau e real? O fi fals sau chiar e sentiment? Of doamne, nu se poate sa faci asta .... "

Ii zambi cald si i dadu incet drumul la mana

Roran o prinse de degetul aratator tragandu-i mana la loc.
Privi in jos.

Calyope fu surprinsa in sa nu spuse nimic ii stranse mana intr-a sa

Gandurile baiatul se msicau cu viteza.
"Fals, totul e fals, e o lume falsa, sentimente false, zambete false, lacrimi false, ce nu e fals, de ce e fals, cum poate fi fals?"

Calyope il privi usor trista, dar nu spuse nimic

Roran isi retrase mana fixand paharul gol din fata lui cu privirea.

-Roran, esti bine? Intreb afata rasucind ceasca de ceai

Roran aproba ridicandu-si capul cu un zambet subtire.
Avea o privire mai taioasa decat de obicei, insa in rest isi pastra aceeasi atitudine de politete usor distanta.

Calyope se ridica asezandu-se langa baiat. Ii puse mana pe umeri
-Roran ce e cu tine?Intreba fata
"Cred ca abia acum incep sa ii vad privirea reala"